Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

CULTURA ZMEURULUI

in Curiozitati de

Zmeurul este un semiarbust valoros care creste spontan in tara noastra dar se si poate cultiva cu rezultate foarte bune. Este o planta cu vigoare redusa, foarte productive atat in plantatii comerciale cat si in gradinile populatiei.

Zmeura se consuma atat in stare proaspata, cat si prin congelare si industrializare. Se poate prelucra sub forma de dulceata, compot, gem, sirop, suc, lichior, vin, inghetata etc. Fructele si frunzele tinere se folosesc in industria farmaceutica.

PARTICULARITATILE DE CRESTERE SI FRUCTIFICARE

Partea superioara a zmeurului este reprezentata printr-un rizom (tulpina) din care pornesc radacini situate in sol la o adancime de 10-80 cm. In fiecare an, din mugurii de pe rizom apar lastari care devin tulpini roditoare. Lastarii traiesc la inceput pe seama plantei mama, iar dupa formarea radacinilor proprii devin independenti.

Zmeurul formeaza mai multe tulpini cu o inaltime de 1-15 m, cu o durata de viata de 2 ani. Tulpinile sunt cilindrice, egale ca grosime, drepte, cu varful arcuit, acoperite cu ghimpi, a caror lungime, grosime si mod de asezare reprezinta caracter de soi. Exista si soiuri cu tulpini fara ghimpi, lastarii (cresterile laterale) in ambele cazuri nu prezinta ghimpi.

Mugurii se formeaza la baza petiolului frunzei, in numar de 1-3 din care unul este principal, iar restul secundari. Din mugurele principal se formeaza un lastar, iar din cei secundari iau nastere rozete de frunze.

Frunzele sunt paroase sau tomentoase, formate din 3-5-7 foliole, de culoare verde pe partea superioara si argintie pe cea inferioara.

Florile sunt grupate in inflorescente (cate 3-15) sunt hermafrodite, autofertile si nectarifere. Florile apar in varful lastarilor formati din mugurii mixsti sau de rod, asezati cate unul la un nod, pe tulpinile anuale. Sepalele sunt triunghiulare, lungi, verzi si cu marginea alba. Petalele sunt albe cu varfurile rotunjite. Inflorirea se produce la 50-60 de zile de la umflarea mugurelui de rod, incepand din varful lastarului si coboara spre baza lastarului, avand o durata de 3-4 saptamani.

Fructul este o polodrupa, formata din mai multe drupeole asezate in jurul receptacului sub forma de degetar. In momentul maturarii si recoltarii, acestea se desprind de receptacul,in locul lui ramanand un gol.

Samanta. In fiecare drupeola se afla cate o samanta mica, cu invelis seminal tare, dar subtire, ceea ce permite o germinare usoara.

FRUCTIFICAREA

O planta de zmeur traieste 10-15 ani. O tulpina traieste 2 ani. In primul an dintr-un mugure vegetativ se formeaza un lastar pe care apar si se diferentiaza muguri de rod ce vor fructifica anul urmator (tulpina de un an). In primavara anului II, mugurii de rod pornesc in vegetatie si fructifica (tulpina de 2 ani) dupa care se usuca.

Zmeurul porneste in vegetatie primavara spre sfarsitul lunii martie. Spre deosebire de alte specii, zmeurul infloreste mai tarziu, dupa jumatatea lunii mai in functie de temperatura si precpitatii. Datorita acestei insusiri biologice, zmeurul scapa de influenta negativa a ingheturilor tarzii de primavara.

Paralel cu cresterea lastarilor, care dureaza pana la jumatatea lunii iulie, are loc si cresterea fructelor care dureaza 30-35 de zile. Coacerea fructelor se esaloneaza pe o perioada de 25-30 de zile, in functie se soi.

Exista soiuri de zmeur montate (cu o singura recolta pe an, in iunie-iulie) so soiuri de zmeur remontate (cu doua recolte pe an: prima in iunie-iulie, iar a doua in septembrie-octombrie; fructele din recolta a doua ajung la maturitate numai in zonele sudice si la altitudini mai mici).

CERINTELE FATA DE MEDIU

Temperatura. Zmeurul nu suporta temperaturi excesiv de scazute in perioada de repaus si nici temperature extrem de ridicate in cursul lunilor iunie-iulie-august. Pentru cultura zmeurului sunt favorabile zonele unde temperatura medie din cursul perioadei de vegetatie nu depaseste 17 grade C. Aceste temperaturi sunt satisfacute in zona dealurilor. Temperaturile scazute din cursul toamnei impiedica lignificarea tulpinilor (mai ales varful acestora) care pot degera si la temperaturi de -15 grade C.

Lumina. Este destul de pretentios fata de lumina. In conditii de lumina suficienta, fructele sunt mai dulci, mai colorate si mai aromate. De aceea, in zonele inalte se prefer expozitiile nordice sau nord-estice. Randurile de zmeur vor fi orientate pe directia N-S sau cat mai apropiat de aceasta, iar pe terenurile in panta, randurile vor fi orientate pe curbele de nivel.

Umiditatea. Zmeurul creste bine in regiunile cu 800-1000 mm precipitatii annual. Importanta este si distribuirea corespunzatoare a acestora in perioada iunie-august, care corespunde cresterii lastarilor concomitant cu maturarea fructelor. Daunator este excesul de apa si mai ales cand stagneaza, deoarece radacinile zmeurului necesita mult oxigen. Umiditatea atmosferica ridicata in cursul lunilor iunie-iulie are efect pozitiv atat asupra cantitatii productiei cat si asupra calitatii acesteia. In zona premontana si cea colinara, umoditatea relativa a atmosferei fiind mai mare, zmeurul gaseste conditii mai favorabile decat in campie.

Solul. Cel mai favorabil culturii zmeurului este solul nisipo-lutos, bogat in humus, cu capacitate buna de retinere a apei, bine aerisit, bogat in azot si potasiu.

CITESTE SI: CULTURA COACĂZULUI ROȘU

SOIURI CULTIVATE IN ROMANIA

1 Cayuga. Planta este viguroasa, cu capacitate mare de drajonare, are tulpini groase, lungi si drepte, cu ghimpi mici, subtiri si drepti. Frunzele au 3 sau 5 foliole, influorescentele sunt numeroase, rasfirate, formate din 4-10 flori. Fructele au marime variabila (1-4 grame), sferice sau sferic-alungite cu drupeole uniforme, de culoare rosie-carmin, bine prinse intre ele si pe receptacul, cu pulpa suculenta, acidulate dulce, au aroma intensa, apreciate atat pentru masa, cat si pentru industrializare. Se recolteaza la sfarsitul lunii iunie.

2 Rubin. A fost obtinut in Bulgaria si este foarte raspandit la noi in tara. Planta este viguroasa, drajoneaza moderat. Tulpinile anuale sunt groase, de culoare rosie-violacee spre varf, cafenii spre baza. Ghimpii sunt potrivit de lungi, drepti si foarte desi in special la baza tulpinii. Influorescenta este potrivit de mare 4-11 flori. Fructele sunt mari (3-6 grame), tronconice, rosii, fin pubescente, drupeolele unite si acoperite cu pruina. Receptaculul este mare si ascutit. Pulpa are suculenta medie, placut acidulata, slab aromata, apreciata pentru masa si industrializare. Recoltarea se face la sfarsitul lunii iunie – inceputul lunii iulie.

3 Englezesc. Planta are vigoare mijlocie, capacitate mare de drajonare, tulpinile anuale drepte, de culoare rosu purpurie, cu ghimpi mari, drepti, mai mari la baza tulpinilor. Frunzele sunt verzi cu luciu slab, iar florile sunt mari, de culoare alba prinse rar in inflorescenta. Fructele sunt mari sau foarte mari, conic alungite de culoare rosie-zmeurie, cu pubesceta deasa, drupeolele sunt uniforme, bine prinse pe receptacul si intre ele. Pulpa este suculenta, dulce-acrisoara, cu aroma placuta, foarte apreciate pentru masa si industrializare. Se recolteaza la jumatatea lunii iulie. In regiunile sudice da doua recolte pe an.

4 De Prusia. Planta are vigoare foarte mare si capacitate buna de drajonare. Tulpinile anuale sunt inalte, au culoare roscata, cu ghimpi putini spre baza tulpinilor. Frunzele sunt mari, fara luciu, cu limbul usor gofrat si rasucit. Inflorescentele au flori albe asezate des. Fructele sunt mari si foarte mari, conice, putin triunghiulare la varf sau choar sferice, de culoare rosie deschisa, pubescente, cu drupeole bine prinse. Pulpa este dulce-acrisoara, slab aromata, buna pentru masa si industrializare. Recoltarea se face o data cu soiul Englezesc, esalonat pe aproximativ 20 de zile.

5 Malling Promise. Planta este viguroasa, cu tulpini inalte de 2,5 m, cu capacitate foarte buna de drajonare. Fructele sunt mari si foarte mari, conic alungite, cu varful usor netezit, de culoare rosie inchis. Drupeolele sunt uniforme ca marime si strans unite intre ele. Pulpa este consistenta, suculenta, acidulat-dulce, aromata, superioara pentru masa. Soiul este foarte sensibil la putregai. Recoltarea se face la inceputul lunii iulie.

6 Malling Exploit. Planta este viguroasa, cu tulpini inalte, cu drajonare puternica. Fructele sunt mari si foarte mari, tronconice, uneori conic-alungite, de culoare rosie, cu drupeole strans unite. Pulpa este destul de consistenta, suculenta, acidulat-dulce, potrivit de aromata. Soiul este apreciat atat pentru masa, cat si pentru industrializare. Este sensibil la putregaiul cenusiu. Se recolteaza la inceputul lunii iulie.

7 The Lathan. Planta este viguroasa si drajoneaza puternic. Tulpinile au o inaltime de 2 m, sunt drepte, cu ghimpi scurti si drepti, grupati mai mult la baza tulpinilor. Frunzele sunt mari, cu 3 sau 5 lobi. Influorescentele sunt lungi, rasfirate, cu pendiculii frunzelor rosietici. Fructele sunt mari, sferice, de cculoare rosie-carmin, cu drupeole mai slab prinse intre ele. Pulpa este suculenta, acrisoara, slab aromata, utilizata pentru masa si industrializare. Fructele nu rezista la transport. Recolarea se face la mijlocul lunii iulie si dureaza aproximativ o luna.

8 Golden Queen. Planta este viguroasa, drajoneaza puternic, are tulpini inalte pe care cresc ghimpi rari. Inflorescentele sunt foarte mari si numeroase.  Fructele mari, variabile, au forma conic-triunhiulara sau cilindrica ca marime si bine prinse. Pulpa este suculenta, potrivit de dulce, placut acidulata, slab aromata, buna pentru masa. Maturitatea de recoltare este in ultima decada a lunii iulie.

SOIURI REMONTATE

1 De Septembrie. Planta este de vigoare mijlocie, cu drajonare buna si cu tulpinile arcuite spre pamant. Fructele sunt variabile ca forma, sferice, sfero-conice sau cilindro-conice cu relieful neregulat. Drupeolele sunt mari, rosii-visiniu-inchis, strans unite intre ele. Pulpa are suculenta medie, acidulate dulce, aromata, este utilizata atat pentru masa cat si pentru industrializare. Este un soi remontat. Prima recolta se obtine la inceputul lunii iulie, iar a doua recolta in septembrie-octombrie.

2 Lloyd George

Planta este de vigoare mijlocie cu drajonare relativ buna. Tulpinile anule sunt cafenii roscate, au ghimpi scurti, de culoare rosie inchisa. Fructele sunt mijlocii sau mari, conice, lungi, cu varful putin tesit, de culoare rosie-inchisa, acoperite cu o pruina violacee. Drupeolele sunt strans unite intre ele. Receptacolul este ingust, conic si alungit. Pulpa este semisuculenta, acidulate dulce, intens aromata, buna pentru masasi industrializare. Fiind un soi remontat, prima recolta se obtine in a doua decada a lunii iulie, iar ce de-a doua recolta in septembrie-octombrie.

3 Romy. Planta are vigoare mijlocie,este sensibila la viroze, cu tulpini care tind sa ramifice. Drajoneaza puternic, prefer soiuri reavene, suporta insa si seceta. Fructul este de marime mijlocie, cu forma conic-triunchiata sau sferica, de culoare rosu violaceu sau purpuriu, acoperit cu pruina. Pulpa este suculenta, acidulata, dar gustoasa si aromata. Soiul este productiv, iar fructele au utilizari multiple.

OBTINEREA MATERIALULU SADITOR

Cele mai folosite metode pentru inmultirea zmeurului sunt: drajonarea, marcotajul, butasirea si despartirea tufelor.

Inmultirea prin drajoni (lastari) este cea mai practicata. Amplasarea drajonierelor se face pe soluri usoare, permeabile, unde se poate asigura irigare, pentru o buna dezvoltare a sistemului radicular, astfel incat pana in toamna acesta ocupa tot spatiul dintre randuri. La fiecare 6 randuri se lasa un interval de 2,5 m, care sa asigure accesul utilajelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor si pentru efectuarea irigatiilor. In primul an de vegetatie se da o deosebita atentie intretinerii solului, mentinerii lui in permanenta curat de buruieni, irigare daca este neoie si aplicarea unor tratamente. In primavara anului II, indata ce se poate intra pe teren se efectueaza o mobilizare superficiala a solului la 3-4 cm, tot acum se taie de la suprafata solului toate cresterile din anul precedent. O data cu pornirea in vegetatie apar si drajoni, care acopera tot intervalul, incat nu se mai pot executa lucrari de intretinere. De multe ori nu sunt necesare lucrari de intretinere a solului, pentru ca drajonii se dezvolta foarte repede si inabusa orice alta planta. In cursul vegetatiei se fac tratamente la avertizare ca si la plantatiile de productie. Toamna, dupa caderea frunzelor, plantatia se desfiinteaza prin recoltarea drajonilor cu plugul de scos pomi. Acestia se sorteaza, se scurteaza la 30-35 cm si se stratifica imediat, deoarece radacinile zmeurului se deshidrateaza foarte usor. Producerea materialului saditor in drajoniere cu ciclul de 2 ani are avantajul ca se obtin productii mari.

Inmultirea orin butasi de radacini. Recoltarea radacinilor pentru obtinerea de butasi din culturile de productie este o operatie dificila si cu randament scazut. O sursa buna de radacini pentru butasi rezulta din fasonarea sistemului radicular al drajonilor proveniti din plantatiile specializate in ciclu de 2 ani. Fasonarea se poate efectua si in timpul recoltarii drajonilor, concomitent cu sortarea acestora sau mai tarziu, in cursul toamnei sau iernii, din materialul pus la stratificat. Butasii de radacina se fasoneaza la lungimi de 10-12 cm, se fac pachete de 20-30 bucati si se stratifica in nisip umed. Primavara, se planteaza la distanta de 90 cm intre randuri si 12-14 cm pe rand, in rigole la adancimea de 8-10 cm.

Despartirea tufelor se foloseste rar si numai in cazul unor plante foarte valoroase, care trebuie inmultite in timp scurt. Prinderea la plantare este mica, iar plantele rezultate sunt in general slabe.

Desi se poate cultiva pe o gama variata de terenuri, productii mari si de calitate se realizeaza pe soluri fertile, usoare si suficient de umede.

Momentul optim de plantare este toamna inainte de venirea ingheturilor si primavara foarte devreme. Plantarea drajonilor se face in gropi de 40/40/40 cm. Pentru forma de conducere in gard fructifer, unde distantele pe rand sunt mai mici, drajonii se planteaza in santuri de 30/30 cm sau pe brazed efectuate cu plugul, la adancimea de 30-32 cm. La plantare se aleg numai darjonii cu radacini sanatoase, neafectate de ger sau deshidratate. Fasonarea consta in taierea tulpinii darjonului la 20-25 cm, iar radacinile vatamate, uscate si rupte se inlatura.

Zmeurul necesita cantitati mari de ingrasaminte si are nevoie de apa in cantitati moderate, in tot cursul perioadei de vegetatie, mai putin toamna. Primavara, lipsa apei impiedica dezvoltarea drajonilor, in timpul infloritului diminueaza procentul de fructe legate, iar in perioada maturarii fructelor impiedica coacerea lor, o parte din ele cad sau se usuca.

CITESTE SI: CULTURA CĂPȘUNULUI ÎN GRĂDINĂ ȘI RĂSADNIȚE

TAIERILE APLICATE ZMEURULUI

Taierile de formare. La plantare, tulpina drajonului se taie la 15-18 cm. Pe parcursul vegetatiei, aceasta tulpina ramifica formand lastari de 50-80 cm lungime. Eventualele flori care apar se elimina in scopul fortificarii tufei. De la baza plantei sau chiar de pe radacini, pot aparea noi cresteri care pot atinge inaltimea 60-70 cm.

In primavara anului II, tulpina cu care s-a plantat drajonul (are varsta de 2 ani) se taie cat mai aproape de nivelul solului. Din cresterile aparute in anul I se aleg 1 sau 2 tulpini care se scurteaza la 1 m lungime. Celelalte tulpini se inlatura, fara sa se lase cioturi. Ca urmare a acestor taieri severe, in cursul anului II se formeaza numerosi drajoni. Este recomandabil ca la plantele cu cresteri mici, sa se inlature toate inflorescentele. La tulpinile viguroase la care s-au lasat inflorescentele, dupa recolatarea fructelor, se efectueaza taierea lor la nivelul solului si se aleg alte 6-7 tulpini noi care vor forma tufa. Drajonii prea slabi si cei rau amplasati se elimina.

In primavara anului III se scurteaza tulpinile la 1,3-1,4 m, iar daca varfurile sunt degerate sau uscate, se taie pana la partea sanatoasa. Dupa recoltarea fructelor, se elimina tulpinile care au rosit si se aleg alte 8-12 tulpini de un an pentru fiecare tufa sau 20 de tulpini la metro linear pentru gard fructifer.

Taierile de rodire care se incep cu anul IV cand zmeurul se considera complet format, constau in indepartarea tulpinilor de 2 ani. Aceasta operatie in mod normal trebuie sa se efectueze dupa culesul fructelor si tot atunci se indeparteaza tulpinile slabe si rau pozitionate. Se opresc pentru fructificare tulpinile viguroase, bine amplasate in jurul tufei sau distantate la 12-15 cm intre ele. Indepartarea tulpinilor care au fructificat trebuie facuta imediat dupa recoltarea fructelor avand in vedere ca: tulpinile se taie usor, se creeaza conditii de lumina pentru maturarea tulpinilor ce vor fi alese sa fructifice anul urmator, se inlatura un eventual focar de boli si daunatori care-si petrec o parte din ciclul biologic pe aceste tulpini (acestea se taie si se ard). Urmeaza ca in primavara sa se efectueze numai scurtarea tulpinilor alese pentru fructificare la inaltimea dorita. In general, se recomanda sa se scurteze cu 20-30 cm din varf.

Taierea zmeurului remontat. La soiurile remontate, tulpinile in varsta se 1 an care sunt in crestere, au insusirea ca in partea a doua a verii sa dea o prima recolta de fructe, iar in anul urmator sa rodeasca din nou pe portiunea ramasa, dupa care se usuca. Taierile se fac dupa aceleasi criterii ca si la soiurile obisnuite, cu deosebire ca dupa maturarea fructelor din prima recolta (august-septembrie) se inlatura varful care a rodit.

In gradinile familiale o taiere mixta care consta in scurtarea tulpinilor la diferite inaltimi, de la 0,4 la 1,2 m, cu scopul de a esalona maturarea fructelor pe o perioada mai lunga de timp. Cu cat tulpinile sunt mai scurte cu atat coacerea fructelor este mai tarzie si productia este mai mica.

BOLILE, DAUNATORII SI COMBATEREA LOR

Antracnoza zmeurului ataca lastarii si frunzele pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Pe lastari apar pete circulare de culoare rosie-purpurie, care cu timpul se maresc si capata o culoare cenusie albicioasa. Tesuturile atacate se rup si cad. De asemenea, pe frunze apar pete mici de culoare bruna-rosiatica, care cu timpul se maresc, se unesc si capata o culoare cenusie-albicioasa. Tesuturile atacate se usuca si cad. Se recomanda taierea si arderea lastarilor si frunzelor atacate. In perioada de repaus vegetativ se recomanda efectuarea unui tratament fitosanitar cu unul din urmatoarele produse: polisulfura de bariu 6%, zeama bordeleza 1% sau altele. In perioada de vegetatie se aplica 6-7 tratamente incepand cu dezmugurirea si pana la ingalbenirea frunzelor.

Patarea bruna a lastarilor. Boala ataca in principal lastarii la inceputul verii si se manifesta prin aparitia unor pete de culoare violacee in jurul mugurilor, care treptat se adancesc, se lemnifica, iar tesutul crapa si se decojeste. Pentru prevenirea si combaterea ei se vor aplica aceleasi masuri de igiena culturala si aceleasi fungicide ca cele pentru combaterea antractozei zmeurului.

Putregaiul cenusiu al fructelor ataca in special florile si fructele. Fructele atacate putrezesc in intregime, iar in conditii de umiditate, pe suprafata lor apare un invelis cenusiu, constituit din fructificatile ciupercii. Pentru combaterea putregaiului cenusiu al fructelor se vor aplica tratamente fitosanitare incepand cu cresterea lastarilor si pana la faza de crestere a fructelor, folosind unul din urmatoarele produse: Metoben 70-0,07%, Dithane M 45-0,1%, Topsin M 70-0,05%, Rovral 0,15% etc.

Rugina zmeurului se manifesta in principal pe frunze, de primavara pana toamna tarziu. Atacul se manifesta sub forma unor pete de culoare galbena pe partea superioara a limbului si de forma neregulata, carora pe partea inferioara le corespund niste pustule mici de culoare galben-portocalie, iar spre toamna de culoare neagra, care reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele puternic afectate se usuca si cad prematur. Se recomanda strangerea frunzelor atacate si arderea lor. Pentru combatere, in perioada de vegetatie se va folosi unul din urmatoarele produse: Ziram 65-0,4%, Polyram combi 0,3%, Mancozeb 0,2%, Foldin 50-0,2%.

DAUNATORII ZMEURULUI

Gargarita migurilor de zmeur roade partial penducuulul florii sau bobocul, care se usuca sau se rupe. Adultii ataca mugurii si frunzele tinere.

Gandacul mic al florilor de zmeur. Adultii ataca mugurii si florile,iar larvele de culoare alb-galbui ataca fructele si frunzele.

Paianjenul comun al plantelor ataca frunzele plantelor, iar pe dosul lor formeaza un paienjenis fin in care depune ouale. Frunzele afectate se decoloreaza si se usuca.

Alti daunatori pot ataca atat zmeurul cat si alte specii de pomi si arbusti fructiferi: gandacul mare al florilor de zmeur sau viermele zmeurului, paduchele din San Jose (care ataca si marul), paduchele mare de frunza al murului, paduchele mic al zmeurului, paduchele de frunza al capsunilor, acarianul brun al pomilor, acarianul rosu al marului.

Pentru combaterea daunatorilor se recomanda aplicarea tratamentelor la avertizare, folosind unul din urmatoarele produse: DEF 25-0,2%, Sinoratox – 0,1%, Zolone – 0,2%, Carbetox 0,5%.

CITESTE SI: CULTURA COACĂZULUI NEGRU

RECOLTAREA

Spre deosebire de alte specii pomicole, zmeura nu are perioada de postmaturare, adica nu-si imbunatateste insusirile pe timpul pastrarii (asa cum se intampla la mar, par, gutui, mosmon). Gustul si aroma ei sunt maxime numai in momentul maturitatii de consum, cand se recomanda sa se efectueze recoltarea.

Stabilirea momentului optim de recoltare se face totusi in functie de destinatia fructelor. In perioada plina de maturare, zmeura pentru consum in stare proaspata (desert) se recolteaza esalonat din 2 in 2 zile, iar in zonele mai racoroase la 3-4 zile. Durata de coacere a unui soi este de 30 de zile. Zmeura pentru desert se recolteaza manual, fara caliciu si receptacul, direct in ambalajul care ajunge la consumator, data fiind fragilitatea ei foarte mare. Odata cu recoltarea se executa si sortarea pe calitati. In anumite cazuri, zmeura se poate recolta si cu peducul, in acest caz nu se zdrobeste. Ambalajele folosite la recoltare si transport sunt confectionate din material plastic, carton ceros sau cutii de lemn captusite cu pelicula de polietilena si au capacitatea de 0,2-0,5 kg.

Este bine ca recoltarea sa se efectueze dimineata, dupa ce s-a ridicat roua sau spre seara, iar fructele sunt supuse unei temeraturi scazute la +5…+8 grade C, apoi se trnsporta la depozit pentru pastrare sau la piata pentru valorificare.

Zmeura destinata prelucrarii in fabricile de conserve si de sucuri se recolteaza fara receptacul, la deplina maturitate si in tot cursul zilei, iar ca ambalaje se folosesc galeti sau lazi captusite cu folie de polietilena, pentru a nu pierde din suc. Apoi, zmeura se asaza in butoaie, in care se introduce o substanta conservanta, se inchide ermetic si se pastreaza la +2 grade C sau +3 grade C.

Fructele care sunt destinate congelarii trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: sa aiba cavitatea receptaculara mica, semintele sa fie mici, de culoare rosie inchis, cu pulpa ferma, aroma puternica, cu drupeole strans unite intre ele, bine sortate ca marime si grad de coacere.

Desi zmeura nu se remarca printr-un continut mare de calorii (37 calorii la 100 g zmeura), este foarte solicitata si apreciata. Ea se poate prelucra atat industrial cat si in gospodarii, in numeroase semipreparate si produse finite ca: pulpa, pasta, suc, peltea, gelafruct, jeleu, gem, marmelada, dulceata, compot, fruct zaharisit, serbet, sirop, racoritoare, inghetata, crema spuma, fruct congelat cu sau fara adaos de zahar, vermut, lichior, coloranti naturali, preparate farmaceutice etc.

 


Ultimile din

Mergi la SUS