Avansul PIB este resimțit în principal de companii, care vor să se dezvolte și caută noi angajați, dar populația activă își dorește, mai degrabă, să plece în străinătate, decât să se angajeze în țară.
Populaţia vârstnică, de peste 65 de ani, a depăşit cu 301.000 persoane populaţia tânără, de 0-14 ani. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) aferente lunii iulie arată o creştere a populaţie vârstnice de 0,3% faţă de iulie 2016, ajungând la un total de 3,576 milioane faţă de 3,275 milioane pentru categoria de copii.
Și vârsta medie a crescut uşor în ultimul an, de la 41 de ani până la 41,2 ani. De menţionat însă este faptul că INS ia în calcul o populaţie de 22,2 milioane persoane, dintre care 12,5 milioane în zona urbană, şi ignoră cifrele care indică mai puţin de 19 milioane cetăţeni aflaţi în ţară. Altfel, datele utilizate inclusiv de Banca Naţională a României arată că aproape trei milioane de persoane au părăsit România pentru state din Europa în ultimii zece ani, marea majoritate a acestora fiind însă oameni care au emigrat temporar, nu definitiv. O consecinţă directă a emigraţiei, fie şi temporare, este faptul că populaţia activă s-a redus cu 2,8 milioane persoane în ultima decadă, de la 11,9 milioane până la 9,1 milioane.
„Avem o rată de activitate mică, cam 66%, faţă de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dă impresia că avem resurse de forţă de muncă disponibile pentru a mări potenţialul de producţie. Dar asta nu este chiar realitatea“, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, într-o expunere referitoare la perioada de zece ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. Problema populaţiei active se reflectă acum foarte mult în limitarea dezvoltării multor afaceri şi chiar a unor sectoare economice, în condiţiile în care rata şomajului este la 5%, iar forţa de muncă disponibilă este ca inexistentă.
Lipsa şcolilor profesionale
Practic, 30% din forţa de muncă a ţării noastre, echivalentul a 13% din populaţie, lucrează în străinătate. Dacă ar fi în ţară şi nu ar lucra nicăieri, rata şomajului ar fi mai mult decât îngrijorătoare. Situaţia se regăseşte la nivelul categoriei tineri, adică 15-34 de ani, care numără 4,87 milioane, dintre care doar 2,5 milioane sunt ocupaţi (în principal cu educaţia). Aproape un milion, 969.000 de persoane, sunt tineri care nu se află nici în sistemul de educaţie şi nici nu lucrează. Nu se regăsesc însă nici printre şomeri, nefiind înregistraţi ca atare. Problema este că mulţi dintre aceştia nici nu se străduie să intre în câmpul muncii, conform unui studiu realizat de INS, şi cu atât mai puţin să se mute cu domiciliul pentru a avea un loc de muncă.
Dificultatea de a găsi angajaţi noi este arhi-cunoscută în sectorul IT, dar problema nu se opreşte la acest domeniu, unde este nevoie de personal calificat. „Ne confruntăm în prezent cu o lipsă a forţei de muncă în toate sectoarele, fie că vorbim de persoane bine calificate sau necalificate“, spune Gheorghe Ciubotaru, preşedintele Grupului Electroalfa. „În sectorul de producţie a devenit din ce în ce mai greu să găsim persoane calificate tehnic, ceea ce ne-a determinat să derulăm programe interne de calificare, precum Școala de Ucenici“, adaugă acesta.
Lipsa şcolilor profesionale este o problemă pe care o invocă majoritatea oamenilor de afaceri, indiferent de domeniul de activitate, inclusiv cei din industria auto, sector care participă masiv la creşterea PIB şi la susţinerea exporturilor. Reprezentanţii industriei arată că învăţământul dual şi deschiderea de şcoli profesionale se mişcă foarte greu în ciuda faptului că asigură un loc de muncă imediat după absolvire. „Sistemul de educaţie trebuie transformat astfel încât să sprijine creativitatea, gândirea analitică şi flexibilitatea“, spune Ayhan Guven, director general al Pirelli Tyres Romania.
Salarii tot mai mari
„Fluctuaţia forţei de muncă, deşi s-a diminuat în ultima perioadă, este în continuare o problemă pentru mediul privat din România, mai ales în ceea ce priveşte meseriile pentru care nu mai există şcoli profesionale“, declară şi Niculae Duşu, preşedintele producătorului de materiale de construcţii Celco, care mai spune că firmele investesc în pregătirea noilor angajaţi, după care aceştia pleacă să lucreze în afara ţării. În sectorul de construcţii angajatorii au majorat salariile cu 20-25% în ultimele luni pentru a-şi păstra angajaţii. „Dacă astăzi muncitorii calificaţi au un salariu mediu brut de 4 euro pe oră, tendinţa este să crească la 7-8 euro pe oră“, arată Sorin Grecu, directorul Bog’Art.
Majoritatea celor plecaţi să lucreze în construcţii se găsesc în Anglia, Germania şi Franţa, iar opinia generală este că cei plecaţi de mai mulţi ani, care şi-au dus şi copiii, nu se vor mai întoarce chiar dacă nu vor câştiga mai mult decât în România. „S-au obişnuit cu nişte condiţii de educaţie şi sănătate mult mai bune decât în România“, explică Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, care mai spune că soluţia va fi aducerea de muncitori străini, din state precum Moldova, Serbia sau Ucraina, dar şi din ţări precum Vietnam (de unde compania a adus deja 100 de muncitori) sau din statele din Africa.
„Ne afectează creşterea mare a fluctuaţiei de personal, cheltuielile mari cu recrutarea, angajarea, instruirea şi integrarea numărului mare de noi angajaţi. Sunt costuri neprevăzute şi neregăsite în valoarea adăugată produselor“, arată Alexadru Rizea, şeful fabricii de mobilă Lemet şi a magazinelor Lem’s. Toate companiile se străduie să găsească soluţii pentru păstrarea angajaţilor pe care îi au, de la pachete salariale până la beneficii conexe, ce ajung şi până la construcţia de locuinţe. „Unul dintre proiectele în derulare în incinta Arc Parc Industrial este construcţia de apartamente de serviciu şi a unei cantine ce vor deservi personalul angajat în parc“, spune Ștefan Cristea, directorul Arc Parc Dej, unde se ridică un mini-orăşel pentru fidelizarea forţei de muncă.
Citeste mai mult pe capital.ro
