Cercetarea agricolă face minuni. Românii au inventat noi soiuri de cereale

in Diverse

Lăsată aproape fără bani în ultimii ani, cercetarea agricolă românească face minuni. Specialiştii de la Fundulea se pregătesc să înregistreze două soiuri de grâu şi unul de porumb, rezistente la boli şi la schimbările bruşte de temperatură. În laboaratoarele din Vidra au fost create noi tomate, un pepene verde cu o coajă subţire şi un ardei gras uşor de curăţat.

Cristina Marinciu este cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă din Fundulea. În fiecare zi studiază grâul.

Cristina Marinciu, cercetător: „Acesta este un aparat prin care noi determinăm tenacitatea aluatului. Avem nevoie de 250 de grame de făină, aici este camera de malaxare, după aceea scoatem nişte discuri de aluat pe care le tăiem cu dispozitivul acesta şi le punem la dospit timp de 20 de minute”.

Scopul cercetării este de a îmbunătăţii soiurile deja existente astfel încât producţia să fie mai mare, iar plantele să devină mai rezistente.

Cristina Marinciu, cercetător: „În general, da, bolile au evoluat, apar rase noi şi în permanenţă noi trebuie să facem infecţii cu rasele care apar”.

Reporter: Ca să găsiţi practic antidotul

Cristina Marinciu: Da, să găsim pe cele care rezistă natural.,

Septoria şi rugina brună sunt două boli care făcut ravagii în lanurile de grâu, în 2014. Specialiştii de la Fundulea au reuşit să dezvolte două noi soiuri, rezistente la aceste boli.

Pompiliu Mustăţea, director Institutul de Cercetare Fundulea[: „La grâu sperăm la anul să omologăm soiurile Ursita şi Voinic care reprezintă un progres genetic atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, deci este asemănătoare cu a soiurilor din vestul Europei. Prin aceste soiuri am adus o îmbunătăţitre în ceea ce priveşte rezistenţa la aceste boli, deci va conferi şi o stabilitate foarte bună a producţiilor de la an la an”.

După 1990, finanţarea cercetării agricole a fost ultima dintre grijile guvernelor României. Ca să îşi poată continua activitatea, institutele de profil trebuie să vândă seminţe care îi ajută pe fermieri să obţină producţii mai mari. Firmele străine aduc în ţară seminţe care cresc producţia la hectar. În schimb, românii produc soiuri care rezistă bine pe timpul iernii şi au o toleranţă crescută la secetă şi arşiţă. Aproximativ 60 la sută din suprafaţa cultivată cu grâu în România se face cu seminţe de la Fundulea. În plus, cercetătorii au obţinut şi un nou soi de porumb, care va purta numele Felix.

Pompiliu Mustăţea, directorul Institutului de Cercetare Fundulea: „Acest hibrid, aici în sud a reuşit să atingă producţia de 12 tone, deci în lotul demonstrativ. Micii producători, oamenii de la ţară încă vor acel ştiulete mare, cu bob mare, cu bob de culoare galbenă din care să obţină şi un mălai foarte bun, dar şi cocenii să poată fi folosiţi în hrana animalelor”.

Comuna Vidra din Ilfov este locul de naştere al unor noi soiuri de soiuri de tomate, gogoşari, ardei gras şi vinete, care au primit numele Gia, Cornel, Viorica şi Luiza.

Gicuţa Sbîrciog este directoarea Institutului din Vidra şi de mai bine de 20 de ani studiază ardeii. În urmă cu trei ani a brevetat gogoşarul Asteroid 204 care a avut mare succces de piaţă. Cei care vor seminţe trebuie să se înscrie pe o listă de aşteptare ce se întinde pe un an.

Giucuţa Sbîrciog, director Institutului de Cercetare Vidra: Poate să dureze ameliorarea până la 10 chiar şi 15 ani, până obţii ceea ce ţi-ai propus, urmăreşti nişte obiective: ce productivitatea să aibă, ce culoare să aibă fructul, ce formă să aibă fructul… dar neapărat ţinem cont şi de calitatea gustativă ale fructelor respective.”

În următorii doi ani, cercetătorii de la Vidra vor să omologheze două noi soiuri de tomate, unul cu fructul roşu şi unul cu fructul galben. În plus au inventat un pepene de mărime medie cu coaja subţire şi un ardei gras care este uşor de curăţat.

Giucuţa Sbîrciog, directorul Institutului de Cercetare Vidra: „Ardeiul diferă de ce avem la ora actuală prin formă, este o formă trunchiat priamidală, fără concavitate pistilară, acea concavitate care duce la depunerea de praf, de mizerie”.

Ion Scurtu, unul dintre cei mai experimentaţi cercetători de la Vidra, a omologat nu mai puţin de nouă soiuri diferite de mazăre de grădină.

Ion Scurtu, cercetător: „La ora actuală poate cel mai important lucru la obţinerea de soiuri noi este rezistenţa sau toleranţa la factorii adverşi de mediu, pornind de la schimbările climatice”.

Anual, în Institutulş de la Vidra se produc aproximativ 300 de kilograme de seminţe de tomate şi 400 de kilograme de seminţe de gogoşari.