Prima zi de luni după Duminica Tomii, care încheie Săptămâna Luminată, se numește, în popor, Paștele Blajinilor sau Lunea morților.
Deși ai fi crezut că sărbătorile pascale s-au încheiat, tradițiile străvechi continuă. Urmează Paștele Blajinilor, al cailor. Da, există și aceste sărbători! Și sunt dedicate atât cabalinelor, cât și oamenilor.
BLAJINII AȘTEAPTĂ POMENI
După Duminica Tomii, luni, credincioșii țin Paștele Blajinilor. Blajinii sunt duhurile străbunilor, care tânjesc la hotarul dintre lumi, unde Apa Sâmbetei se varsă în Sorbul Pământului. Sunt buni, credincioși și țin posturile. Dar ei nu știu când e sărbătoarea de Paști și află abia cu 8 zile mai târziu, când văd pe apă cojile de ouă vopsite aruncate de oameni. De aceea, se primenesc acum mormintele celor plecați dintre noi. Se împart pomeni cu vase cu ouă roșii, colaci și lumânări aprinse, întru iertarea păcatelor celor duși. La 40 de zile după Înviere, la Înălțare, se păstrează tradiția Moșilor de Ispas. Se dau de pomană mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu. Se împodobesc mormintele și casele cu ramuri de paltin, iar ferestrele, cu leuștean. Este ultima zi în care se mai vopsesc și se mai împart ouă roșii și în care se mai spune “Hristos a înviat!”.
CITESTE SI: SÂMBĂTA LUI LAZĂR ANUNȚĂ SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
LIBER LA IARBĂ VERDE
În a șasea joi după Paști, se serbează Paștile cailor. Se crede că, pentru un ceas, o dată pe an, caii se satură de păscut. Pe vremuri, era o zi a Soroacelor, când se încheiau diferite afaceri. Cum data varia de la an la an, cu un număr mare de zile, importanța ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ, cunoscut astazi cu sensul de a nu mai da ce ai împrumutat, de a amâna sau, mai pe scurt, niciodată. Sărbătoarea poartă numele de “Joia iepelor” sau Ispas. Conform tradiției, acum se face prima ieșire la pășune a mânjilor. Se scot hergheliile la păscut, iar caii sunt tratați regește. Nu sunt înhămați la căruță, sunt țesălați și îngrijiți. Prin unele locuri, încă se fac slujbe în biserică pentru sănătatea animalelor de povară din gospodării. Tot acum, la Paștele cailor, mânjii de la munte se duc la păscut în locuri anume, unde crește o plantă care dă imunitate contra unei boli a cabalinelor, numită “brânc”.
CITESTE SI: De unde ne vine iepuraşul de Paşti?
