România a fost cândva una dintre cele mai mari producătoare de lapte din Europa, însă în ultimii ani s-a confruntat cu o scădere semnificativă a producției interne, fiind nevoită să importe cantități semnificative de lapte pentru a acoperi nevoile populației.
Potrivit datelor oficiale ale Uniunii Europene, România se află acum pe ultimele locuri în ceea ce privește producția de lapte din UE, cu o producție anuală de aproximativ 3,5 milioane de tone în 2022. Această cantitate este mult sub nivelul atins în anii 1990, când România producea aproape 10 milioane de tone de lapte pe an.
Există mai multe cauze ale acestei scăderi a producției de lapte în România. Una dintre ele este reprezentată de faptul că mulți fermieri mici și mijlocii au renunțat la activitatea de producție de lapte în ultimii ani, din cauza costurilor ridicate ale hranei pentru animale și a investițiilor necesare pentru modernizarea fermelor.
De asemenea, s-a constatat o tendință crescută de urbanizare în România, ceea ce a dus la o scădere a numărului de gospodării rurale care dețin vaci de lapte și care produc lapte pentru consumul propriu și pentru vânzare.
Pe lângă aceste cauze interne, România s-a confruntat și cu unele probleme legate de condițiile climatice extreme din ultimii ani, care au afectat producția agricolă în general, inclusiv producția de lapte.
Toate aceste probleme au dus la o creștere semnificativă a importurilor de lapte în România, în special din țări precum Polonia, Germania și Danemarca. În 2022, România a importat peste 220.000 de tone de lapte și produse lactate, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din consumul intern.
Această situație a adus cu sine o serie de probleme, cum ar fi creșterea prețurilor la produsele lactate și dependența crescută față de importurile de lapte, care pot fi afectate de fluctuațiile pieței și de condițiile meteorologice din alte țări.
În acest context, este important ca România să ia măsuri pentru a sprijini producția internă de lapte și pentru a reduce dependența de importurile de produse lactate. Acest lucru ar putea fi realizat prin investiții în modernizarea fermelor existente, prin sprijinirea fermierilor mici și mijlocii și prin promovarea consumului de produse lactate locale în rândul populației.
Cezara Scutari, jurnalist Digi24: Mai întâi să vedem cum se compune prețul unui pachet de un litru de lapte. La raft acesta variază între 5 lei și 15 lei. Cele mai ieftine sunt produsele marcă proprie din supermarketuri. La poarta fermei, laptele se vinde cu prețuri care încep de la un leu și 30 de bani. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul la fabrică, procesare, distribuție, electricitate, ambalaj și costurile pentru angajați. Potrivit Institutului Național de Statistică, România a cumpărat anul trecut lapte din aproape toată Europa. De departe cea mai mare cantitate a venit de la vecinii maghiari, am cumpărat de la ei lapte în valoare de peste 65 de milioane de euro. Le-am făcut vânzări bune și polonezilor, de aproape 12 milioane de euro. Nu stau rău nici cehii, germanii și grecii, care ne-au vândut lapte cu generozitate. Anual, în țara noastră avem o producție de aproximativ un milion de tone de lapte. Potrivit Eurostat, țara noastră este pe ultimul loc la producția de lapte pe cap de vacă. În același timp, consumul de lapte a crescut din 2015 până în 2020 cu aproape 10 la sută. În acest context, anul trecut au fost importate 100 de mii de tone de lapte. Față de 1989, importurile de lapte au crescut de peste 25 ori. Revenind la producție, 5 țări din Uniunea Europeană se află în primele 20 de state, la nivel mondial. Germania produce 33,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă aproximativ 400 de litri pe cap de locuitor. Franța se află pe locul al doilea cu 25,5 milioane de tone, și o producție pe cap de locuitor de 390 de litri. Polonia este pe locul trei, cu 14,2 milioane de tone de lapte pe an. Sprijinul pentru crescătorii de vaci este mult mai mic în România față de alte țări. La noi, Guvernul a aprobat o schemă de ajutor care prevede 73 de euro pe animal. În Bulgaria, se acordă 189 de euro pe bovinele adulte, iar în Ungaria, anii trecuți fermierii primeau 700 de euro pe animal.
