Boala arterială, endemică în Europa și America, afectează dramatic viețile multor persoane și este cauza foarte multor decese premature. Schimbarea modului de viață și alte metode naturale pot reduce semnificativ deteriorarea arterelor și au un efect benefic asupra stării generale de sănătate.
Arterele afectate de boală contribuie la retenția fluidelor în organism. De asemenea, pot diminua afluxul de sânge către țesuturi și pot cauza hemoragii interene. Boala arterială se află la originea unor afecțiuni cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, angina pectorală și atacul de cord, dureri ale membrelor inferioare în timpul mersului, mâini, picioare și nas reci, sindormul Raynaud, migrene, accidente vasculare, cerebrale minore (accidente ischemice tranzitorii) sau majore. Totodată, boala arterială poate cauza pierderea memoriei și confuzie, amețeli.
CAUZE
Foarte mulți factori conduc la boala arterială. Uneori, sunt prezenți mai mulți factori care acționând împreună cauzează și agravează această afecțiune.
Iritarea pereților arteriali. Colesterolul “rău” (LDL) se depune pe pereții interiori ai arterelor sub forma unui strat gălbui, numit aterom. Acesta îngustează arterele și favorizează turbulența în curgerea sângelui și astfel apar mici leziuni, care se cicatrizează. În cel mai rău caz, arterele cicatrizate pot să se rupă în punctele cele mai slabe, generând hemoragii care deteriorează țesuturile înconjurătoare. Interiorul neregulat al unei artere cu leziuni favorizează formarea cheagurilor de sânge și trombozele.
Factorii care conduc la boli arteriale: fumatul (și fumatul pasiv); nivelul crescut de grăsimi oxidate în sânge; nivelul crescut al zahărului în sânge; tulburările autoimune; carențe de vitaminele B6 și B12 și acid folic, sedentarism; infecții bacteriene sau virale.
Îngroșarea sângelui favorizează formarea de cheaguri de sânge. Aceasta este determinată de sedentarism, dietă săracă în nutrienți și bogată în grăsimi saturate, infecții, vreme rece.
Rigidizarea arterelor diminuează eficatitatea circulației sângelui, pereții arterelor își pierd elasticitatea din cauza sedentarismului, hipertensiunii, atenoamelor sau fumatului.
Hipertensiunea mușchilor arteriali conduce la modificări neașpteptate în diametrul arterelor în debitul sângelui și este cauzată de stres, niveluri scăzute de calciu și magneziu, fumat, consumul de grăsimi, vreme rece sau aportul insuficient de vitamina C.
METODE PREVENTIVE
Evitând factorii de risc și adoptând un stil de viață sănătos, poți contribui la menținerea rezistenței arterelor.
Evitați sedentarismul! Faceți exerciții fizice cel puțin 30 de minute în fiecare zi, timp de 5 zile pe săptămână, care au rolul de a stimula circulația și de a încălzi mușchii. Exercițile măresc proporția de colesterol “bun” (HDL – lipoproteină cu densitate mare) în raport cu cel “rău” (LDL), întăresc inima și contribuie la scăderea în greutate. Întotdeauna faceți o scurtă încălzire înainte de a începe exercițiile, mai ales după ce ați mâncat alimente grase.
Renunțați la fumat! Fumatul provoacă o îngustare a arterelor și creste oxidarea grăsimilor din sânge. Renunțarea la fumat reduce riscul unei boli arteriale grave (proporțional cu durata abstinenței tabacice). Dacă renunțarea vi se pare imposibilă, măcar fumați mai puțin și mâncați alimente bogate în vitaminele C și E. Fiecare țigară fumată distruge aproxiamtiv 25 mg de vitamina C și aveti nevoie atât de vitamina C, cât și de vitamina E zilnic pentru a va proteja împotriva bolilor de inimă.
Relaxați-vă! Găsiți-vă timp zilnic să vă relaxați atât mintea, cât și corpul. Vizitează-ți prietenii, uită-te la filme sau emisiuni TV, gătește rețete noi, ocupă-te de grădinărit, fă plimbări scurte și lungi, meditează sau fă yoga. Când nivelul stresului este ridicat, se eliberează adrenalină, cortizol și alți hormoni. Aceștia cresc presiunea sângelui și oxidarea grăsimilor în sânge. Chiar și o depresie ușoară crește nivelurile hormonilor de stres și face sângele mai vâscos și mai predispus să formeze cheaguri. Mai mult, când sunteți stresat sau deprimat, vă purtați mai puțin de grijă și sunteți tentat să vă lăsați în voia unor obiceiuri ca fumatul sau mâncatul în exces, mai ales alimente dulci sau grase.
Controlul stresului și al depresiei se referă nu numai la îngrijirea sănătății, ci la recunoașterea și abordarea inteligentă a emoțiilor, învățând, de exemplu, tehnici de control al furiei și a altor stări emoționale dificil de gestionat. Acest lucru este important mai ales dacă aveți tendința să vă cufundați suferințele emoționale, dacă sunteți certăreț sau dacă ați pierdut de curând pe cineva drag.
CITESTE SI: 30 DE MODURI PENTRU A ȚINE COLESTEROLUL SUB CONTROL
ALEGEȚI UN REGIM ALIMENTAR SĂNĂTOS
În primul rând, evitați consumul de alimente care conțin grăsimi animale, majoritatea sunt grăsimi saturate, și acizi transgrași, prezenți în multe grăsimi vegetale solidificate. O masă copioasă, cu multe grăsimi, produce o creștere bruscă a grăsimilor din sânge, ceea ce determină formarea de ateroame. Pe cât posibil încercați să eliminați din dietă consumul de produse animale. De asemenea, sarea poate crește presiunea sângelui, de aceea oamenii care mănâncă sare în exces prezintă un risc crescut de boală arterială.
Vitaminele C și E, antoxidanții de tipul beta-caroten și seleniul mineral diminuează oxidarea colesterolului “rău” (LDL). Consumați legume, nuci, cereale integrale, semințe, ulei de măsline (conțin acizi grași Omega 6); pește gras, semințe de dovleac (conțin acizi grași Omega 3); produse cu soia (conțin estrogeni); ovăz, mere (conțin fibre solubile), deoarece acestea ajută la combaterea efectelor grăsimilor dăunătoare din sânge. De asemenea, acești nutrienți întăresc sistemul imunitar, mențin pereții arteriali în stare bună și reduc riscul depunerii grăsimilor pe artere. Acizii grași Omega 3, fructele și legumele proaspete previn îngroșarea anormală a sângelui.
Un pahar de vin (la ocazii) poate fi benefic pentru majoritatea persoanelor și poate fi sănătos pentru artere, dilatându-le, crescând astfel afluxul de sânge către mușchiul inimii și alte țesuturi. În al doilea rând, un pahar de vin roșu, dar și alte câteva băuturi alcoolice, conțin antioxidanți de tipul fravonoidelor. Dacă preferi să eviți alcoolul poți cnsuma suc de struguri care și el conține antioxidanți de tipul flavonoidelor.
CONTROLAȚI-VĂ GREUTATEA
Nu vă îngrășați, mai ales dacă acumulați grăsime în jurul taliei și pe abdomen și aveți tendița să căpătați forma unui măr. Acumularea de grăsime în aceste zone crește posibilitatea atacului de cord.
EVITAȚI VREMEA RECE.
Frigul determină îngroșarea sângelui, majorând posibilitatea formării de cheaguri. Dacă locuiți într-o zonă rece, umedă și vântoasă sau dacă aveți și alți factori de risc, ar fi bine să vă mutați într-o zonă mai caldă. Dacă nu aveți această posibilitate, evitați frigul și îmbrăcați-vă suficient de gros când trebuie să ieșiți afară.
ATENȚIE LA RESPIRAȚIE!
Evitați hiperventilația când sunteți stresat. Respirația prea rapidă face sângele relativ alcalin, ceea ce înseamnă că este mai deficil pentru hematii să furnizeze suficient oxigen celulelor din pereții arteriali.
CITESTE SI: DE CE SI CAND SE FACE TESTAREA DOPPLER
FITOTERAPIE
Condimentele care produc senzația de încălzire, precum ghimbirul, scorțișoara, cuișoarele și ardeiul iute, adăugate în mâncăruri sau ceai, contribuie la sănătatea arterelor stimulând circulația și dilatând vasele de sânge care asigură circulația la nivelul brațelor și picioarelor.
Beți zilnic până la trei căni de ceai de ginkgo biloba pentru a combate inflamația pereților arteriali și a preveni formarea colesterolului oxidat dăunător.
Mâncați usturoi crud sau luați-l sub formă de tablete/capsule. Acesta reduce hipertensiunea arterială și ajută sângele să circule fără probleme, scade nivelul colesterolului și reduce oxidarea colesterolului LDL.
SUPLIMENTE
Există dovezi că anumite suplimente alimentare care se găsesc în farmacii sau în magazine specializate pot reduce riscul apariției bolii arteriale. Pectin din fibre de grepfrut măcinat poate contribui la reducerea colesterolului din sânge și la desfundarea arterelor blocate. Substanțele antioxidante, ca beta-carotenul, vitaminele C și E, precum și seleniul, se crede că joacă un rol important în protejarea sistemului circulator. Bromelina, o enzimă extrasă din cojile de ananas, reduce îngroșarea sângelui. Aminoacidul L-arginină, ajută la formarea oxidului de azot, care destind pereții arterelor.
REMEDII PENTRU BOLILE ARTERIALE
Păducelul este o plantă folosită în special în tratarea hipertensiunii arteriale cauzate de rigidizarea arterelor, angina pectorală și contracții arteriale. Folosiți o linguriță de flori și frunze sau fructe zdrobite pentru a face o cană de ceai pe care să o beți la intervale regulate pe parcursul zilei.
De asemenea, o doză zilnică (90-300 mg) din antioxidantul coenzima Q10 poate reduce frecvența crizelor de angină.
ALIMENTE CARE CONTRACAREAZĂ ATEROSCLEROZA
Consumul de ceapă, praz, usturoi, roșii, mere, fulgi de ovăz și pește gras este asociat unui risc mai scăzut de boli de inimă, datorita efectelor lor de fluidizare a sângelui și/sau antioxidante. Mâncând o jumătate de ceapă crudă pe zi, puteți contribui la reducerea nivelului de colesterol “rău” din sânge.
DESTINDERE PRIN YOGA
Ajutându-vă să rezistați la stres, yoga poate aduce o contribuție semnificativă la prevenirea bolii arteriale. Stați în picioare cu picioarele lipite și greutatea corpului ușor lăsată în față, în timp ce respirați puternic, ridicați-vă brațele și îndindeți-le deasupra capului. Rămâneți în această poziție 20 sau 30 de secunde, apoi expirați în timp ce vă aplecați ușor din talie înainte, întinzând brațele și palmele în jos, către podea. Respirând normal, rămâneți în această poziție nu mai mult de jumătate de minut, apoi îndepărtați-vă ușor.
RISCURI ÎNCĂ DE LA NAȘTERE
Greutatea mică la naștere și/sau nașterea prematură pot amplifica riscurile de hipertensiune, de atac de cord și accident vascular cerebral. Dacă sunteți în această situație, luați-vă din timp toate măsurile pentru a preveni boala arterială.
Mergeți urgent la medic dacă simțiți dureri în timp ce mergeți, aveți amețeli sau stări de leșin inexplicabile; dacă simțiți dureri în piept, brațe sau gât; dacă brusc nu mai puteți respira, aveți tulburări de vedere subite sau vă pierdeți cunoștiința; nu vă mai simțiți deodată brațele/picioarele sau vă schimbați subit la față, devenind palid/ă sau vinețiu/e.
