Alina Bica a fost condamnata miercuri, la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Condamnarea vine după ce judecata apelului în acest dosar a fost reluată ca urmare a deciziei CCR cu privire la completele de cinci. Sentinţa iniţială fusese tot de patru ani de închisoare.
Potrivit ultimelor informaţii, Alina Bica s-ar afla tot în Costa Rica. La începutul lunii octombrie, Elena Udrea declara, la Curtea de Apel Bucureşti, că a mai discutat în ultima perioadă cu fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi că, din câte ştie, aceasta „nu mai calcă” în România.
Alina Bica – fugară în Costa Rica – este în libertate din decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia judecătorilor a fost luată cu majoritate, unul sau doi judecători din completul de cinci dorind achitarea fostei şefe DIICOT.
Pe 19 martie, Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.
