Pământul continuă să fie o sursă de fenomene bizare care fascinează, în ciuda explicaţiilor ştiinţifice.
Formată în urmă cu 4,54 miliarde de ani, planeta noastră, singura căreia nu i s-a dat numele unei zeităţi mitologice, este unica din Sistemul Solar pe care există viaţă. Vreme de două mii de ani, astronomii au fost convinşi că Pământul este static şi toate celelalte corpuri cereşti gravitează în jurul lui. Asta s-a crezut până în 1543, când Copernic a pus Soarele în centru. Iată şi alte aspecte interesante pe care poate nu le ştiai!
1 Pământul este alcătuit din fier, oxigen, siliciu şi magneziu. Mare parte din fier este situat în structura de profunzime a planetei, în jur de 88% . În scoarţă, materia majoritară este oxigenul (47%). Deşi oxigenul este al treilea cel mai întâlnit element din Univers, nicăieri în Sistemul Solar nu există atmosfere încarcate cu oxigen, element chimic care se dovedeşte vital şi diferenţiaza Pământul de celelalte planete.
2 Dacă stai la ecuator, te-ai învârti cu 1.609 km/oră faţă de centrul Pământului. La poli, în schimb, ai sta nemişcat, fiindcă rotaţia este aproape zero.
3 Antarctica conţine circa 70% din întreaga calotă glaciară. Cel mai rece punct de pe planetă este înregistrat la staţia Vostok din Antarctica. Este polul sud al frigului (situat la o distanţă de 1.300 km de Polul Sud geografic), cu cea mai scăzută temperatură măsurată pe Pământ, de minus 89,2 grade C. În timpul iernii, acolo sunt temperaturi medii de aproximativ minus 65 grade C, iar vara, de minus 30 grade C. În schimb, cea mai ridicată temperatură înregistrată pe suprafaţa Terrei a fost de 57,8 grade C, în El Azizia, un orăşel din Libia, în 1922.
4 Pătura de aer şi gaze care înconjoară planeta este alcătuită din mai multe straturi. Aceasta înaintează la aproape 10.000 km în spaţiu, însă densitatea sa este maximă doar în primii 50 km.
5 Rocile sunt în mod constant reciclate sub acţiunea factorilor naturali. Vulcanii le aruncă afară sub formă de magmă, se usuca şi încep să se întărească, iar după mult timp, fie sunt aspirate înapoi de către plăcile tectonice, fie sunt împinse spre miezul Pământului de un strat de roci noi de la suprafaţă.
6 Nu doar pe Pământ există cutremure, ci şi pe Lună, unde acestea sunt dese şi de intensitate mare. Potrivit specialistilor NASA, aceste cutremure sunt de profunzime, producându-se la adâncimea de 700 km. Forţele gravitaţionale exercitate de Lună şi Soare asupra apelor de pe Terra duc la formarea fenomenului de maree (flux şi reflux).
7 Alcătuite din milioane de polipi mici, recifele de corali sunt cele mai mari structuri vii de pe Pământ, unele fiind vizibile chiar din spaţiu. Totodată, ele conţin cea mai mare densitate de materie vie, care depăşeşte pădurile tropicale. Cea mai mare vieţuitoare din lume, după recifele de corali, este o ciupercă din Oregon, care acoperă aproape 9 km pătraţi.
8 Cel mai lung lanţ muntos de pe planetă se află sub apă! Este format din plăci tectonice şi reprezintă diverse forme montane (de natură vulcanică) aliniate în lanţuri. Se întinde pe 80.000 km în întreaga lume şi este de aproape de 20 de ori mai lung decât cel mai lung lanţ muntos de la suprafaţă, Munţii Anzi.
9 Cel mai activ vulcan este Stromboli, din sudul Italiei. Acesta erupe aproape încontinuu de peste 2.000 de ani, ceea ce face să fie supranumit Farul Meditenanei.
10 Vulcanii nu sunt singurii care emit gaze şi magmă. Şi lacurile fac asta. În Africa, la graniţa statelor Camerun, Ruanda şi Congo, există câteva lacuri situate deasupra unui sol vulcanic. Dacă ar erupe, ar asfixia pe oricine ar trece prin zonă. Cel mai adânc loc din lume este Groapa Marianelor din Pacific, un tranşeu enorm aflat la peste 11 km sub nivelul mării. Adâncimea ei e mai mare decât cel mai înalt munte, Everest, de 8,8 km. Doar trei oameni din lume s-au aventurat acolo.
ŞTIAI?
- 1 miliard de planete Pământ ar încăpea în interiorul unui inel al planetei Saturn descoperit în 2009. Acesta măsoara de 200 de ori diametrul celebrei planete cu inele.
- Dacă ai săpa un tunnel prin centrul Pământului, cât timp ţi-ar lua să traversezi în cădere liberă cei 12.742 km? Răspuns: aproximativ 42 de minute şi 12 secunde, la viteză de circa 8 km/s, susţin specialiştii în fizică. Totuşi, asta se întâmplă doar pornind de la ipoteza că planeta are o densitate uniformă. Calculul este însă ipotetic şi acest lucru ar fi, de fapt, imposibil.
- Când astronauţii au vizitat pentru prima oară spaţiul, ei au numit Pământul Planeta albastră fiindcă în cuantum de 70% este acoperită de oceane. Oamenii au explorat doar 5% din această suprafaţă. Restul de 30% e reprezentat de scoarţă, aflată deasupra nivelului mării, numită scoarţă continentală.
