Informatii utile! Curiozitati si stiri din intreaga lume.

RĂZBUNEAREA, soluţie sau eşec?

in Curiozitati de

Cercetările imagistice la nivelul activităţii neuronale confirmă ceea ce se ştia de mii de ani, de la Biblie sau Hamlet până în vremurile noastre: răzbunarea este dulce! Punerea ei în practica implică însă un cost amar, de timp, energie şi, chiar preţul vieţii. Furia este omenească, dar cât poate fi ea controlată pentru a nu ajunge să-ţi faci dreptate în detrimentul sănătăţii? Potrivit marelui psihanalist Jaques Lacan, alegem răzbunarea ca răspuns prin care ne ascundem slăbiciunea. Când simţim că ne este ameninţată unitatea interioara, cea mai uşoară şi rapidă cale de apărare este agresiunea, fiindcă ne dă iluzia că deţinem puterea. Trebuie, spune Lacan, să facem o distincţie clară între a ne simţi răniţi şi a fi agresivi. Toti suntem frustraţi, apoi iritaţi când cineva ne insultă ori ne pune piedici în calea nevoilor sau dorinţelor. Dar nu trecem toţi la pasul următor – furia, cea care implică impulsul de a fi chit, de a răni acea persoana, plătindu-i cu starea pe care ne-a provocat-o. oricât de puternic ar fi impulsul de moment, există variante să faci faţă insultei altfel decât prin furie. Numeroase teorii pihologice de dată recentă arăta că, oricât de firească este intenţia răzbunarii, nu ar trebui să fie prima opţiune, din cauză că se produce un cerc vicios: pe moment, furia este confortabilă, dar acţioneaza ca o otravă, ce mănânca din sufletul tău pe măsură ce afectează viaţa celeilalte persoane. Punerea în practică a răzbunării nu transformă în realitate aşteptările dulci, arată specialiştii în psihologie comportamentală. Contrar a ceea ce se crede, răzbunarea nu-ţi aduce eliberarea de emoţii negative, ci mai mult te încarcă, până la dezechilibru. A se vedea cei care şi-au sacrificat viaţa pe altarul răzbunării, fără a fi în cele din urmă împăcaţi cu ceea ce au obţinut. În loc să stingă focul ostilităţii, răzbunarea prelungeşte neplăcerile aduse de ofensa iniţială. Vei ajunge în punctul în care nimic nu mai reuseşte să-ţi satisfaci setea de dreptate şi contraataci la nesfârşit.

Psihologii spun că răzbunarea creşte nivelul de furie în loc să-l reducă, pentru că începi să rumegi. Când nu te răzbuni, ai tendinţa să bagatelizezi evenimentul, să-ţi spui că nu e mare lucru că nu ai acţionat ca răspuns. Ceea ce te face să uiţi mai uşor şi să mergi înainte. Când te răzbuni, nu mai minimalizezi situaţia, ci îi acorzi dimensiuni impresionante, ceea ce te face să te simţi din ce în ce mai rău. Până la urmă, scopul dorit nu este atins şi mica sămânţă de la care ai pornit produce mai mult rău decât ai anticipat sau decât vrei să vezi, orbit fiind de sentimentul mâniei. Dovadă stau multe conflicte care persistă de-a lungul vremurilor, generaţii la rând nefiind în stare sa le rezolve. Cel ce se străduieşte să se razbune îşi păstrează rănile deschise, scria filozoful Francis Bacon. Deşi ideea este să pedepseşti nedreptatea, sfârseşti prin a te pedepsi pe tine. Ca să nu ajungi aici porneşte de la ideea că gândul răzbunării este în firea omului, de obicei ca răspuns la trădarea încrederii. Adu-ţi aminte că, oricât de dulce este sentimentul iniţial, calea răzbunării nu repară încrederea pierdută, ci creează probleme şi suferinţă. Aşteaptă să te calmezi şi să gândeşti raţional înainte de a lua orice fel de decizie. Dacă reacţionezi la impuls, sunt mari şanse să regreţi mai târziu. Asigură-te că ceea ce simţi se suţine î1n realitate. De multe ori este vorba de o simplă neînţelegere şi problema poate fi rezolvată foarte uşor. Învaţă din greşeli, în loc să-ţi consumi energia construind planuri de răzbunare, concentrează-te pe ceva pozitiv: ce lecţie ai învăţat din ce ţi s-a întâmplat? Acceptă că în viaţă treci prin bune şi prin rele, că unii oameni îţi pot trăda încrederea, dar tu trebuie să-ţi păstrezi verticalitatea, în ciuda sensibilităţii.

Gândurile de răzbunare aduc modificări la nivel somatic din cauza conexiunii corp-emoţii-minte. Dacă oamenii ar ştii cât de multă boala creează gândurile şi emoţiile, ar schimba felul în care gândesc şi ar începe să-şi concentreze atenţia asupra lucrurilor pozitive. Gândurile de răzbunare se manifestă în mai multe feluri: expresia somatică (încruntare, rigiditate, hormoni de stres care pun corpul într-o atmosferă otrăvită de atac, de război), emoţii negative (blocaje şi încărcătură emoţională negativă care caută descărcare), la nivel mental, o preocupare pentru căutarea metodelor de a-i face rău cuiva. Automat, aceste emoţii şi gânduri au efecte negative asupra stării generale, în special dacă sunt de lungă durată.

Ultimile din

Mergi la SUS